Copilul rebel s-a intors barbat

Tudor Chirila crede in valorile familiei traditionale

– Data trecutã când ai fost la Galaţi, ai declarat cã teatrul nu aduce satisfacţii financiare. Existenţa unor turnee de genul „Biloxi Blues”, schimbã ceva din acest punct de vedere ?
Turneul acesta este  profitabil pentru actori… mai puţin pentru noi, producãtorii. Actorii câştiga destul de bine, în jur de şaptezeci, optzeci de euro pe spectacol. Dacã facem un calcul, în şapte sãptãmâni ajung la o mie cinci sute de euro, un salariu pe care îl primeşte un angajat cu studii superioare şi vechime într-o instituţie
de renume, aici în România. Un actor care joacã la un teatru finanţat de primãrie câştigã în jurul a doisprezece milioane de lei pe lunã.Turneul acesta este foarte profitabil mai ales pentru nişte tineri actori care au ocazia sã urce pe o scenã profesionistã, sã capete experienţã şi iatã… sã câştige şi destul de bine.
– În ce mãsurã te-ai implicat în formarea colegilor tãi, actori aflaţi la început de drum, aşa încât spectacolul sã fie omogen ?
Eu nu învãţ pe nimeni nimic.Dacã ei considerã cã au ce învãţa de la mine, o fac pur şi simplu.
– Furã meserie…
Nu neapãrat meserie.Fiecare a înţeles cã nu e loc de certuri de culise şi cã lucrurile se fac serios, se munceşte serios.Am învãţat împreunã sã ne economisim nervii şi sã  folosim energia numai în scopuri pozitive,într-un mod productiv. Eu sunt un partener corect de scenã, cer foarte mult de la mine şi evident cã am pretenţii  de la cei din jurul meu, cei de pe scenã.Consider cã un actor se ridicã şi prin parteneri nu numai prin sine.Dacã ai alãturi de tine un actor care nu-şi face datoria, nu se ridicã la înãlţime, indiferent de eforturile pe care le depui tu, lucrurile vor ieşi foarte prost.
– Numele Tudor Chirilã are deja notorietate în rândul publicului român. Cum reuşeşti sã fii credibil atunci când intri în pielea unui personaj ?
Eu sunt cel care a adus notorietate numelui pe care-l port.
– Evident cã da. Gândeşte-te, însã, cã oamenii vin la teatru sã te vadã pe tine mai mult decât sã vadã o piesã anume.
Nu ştiu… nu cred cã am cum sã delimitez chestia asta.E foarte greu.
– Am surprins mai devreme un fan care te felicita pentru rolul Malvolio din „A douãsprezecea noapte” a lui William Shakespeare…
Malvolio a fost un rol… special, altfel care da, mi-a adus credibilitate ca actor. Pot spune cã a fost cu mult mai ofertant decât rolul „Toomey” din „Biloxi Blues”.Apropo de întrebarea dinainte… nu ştiu ce sã-ţi rãspund, nu pot sã rãspund. Pânã la urmã ţine de oameni, ţine de puterea lor de a se transpune, de a crede timp de douã ore cã poţi  fi şi altcineva şi cã eşti credibil în acea posturã.
– Doamna Iarina Demian a spus cã publicul este mai puţin educat decât ar merita actorii. Sã fie din cauza faptului cã au din ce în ce mai puţin acces la culturã, la teatru ? Mai pot fi schimbaţi ?
Dacã vorbim din perspectiva publicului gãlãţean şi a individului care a vorbit la telefon odatã cu actorul care-şi spunea replicile pe scenã, nu. Dacã eram pe scenã în momentul acela, opream spectacolul. Nu ştiu cât de flexibil este publicul din România spre a fi educat. Bine, nu e cazul sã generalizez. În alte oraşe lucrurile au stat mai bine. Publicului gãlãţean nu pot sã-i acord o notã bunã din cauza unui singur om care a reuşit sã strice totul.
– Tehnologia, bat-o vina!
Tehnologia e controlatã, pânã la urma,de oameni. Telefonul mobil poate fi setat pe silenţios. Cred cã atunci când vii la un spectacol ţi-ai rezolvat toate problemele şi faci tot posibilul sã te simţi bine, sã te intâlneşti tu cu tine insuţi, sã-ţi pui întrebãri existenţiale, sã fii altfel, mai bun.
– Sexualitatea rãmâne un subiect tabu, în ciuda faptului cã este foarte des abordatã atât în piese de teatru cât şi în filmele româneşti. Este susţinut mesajul ei ?
Sunt lucruri de care nu ne putem ascunde. Nu putem sã ne prefacem cã nu existã sex, sexualitate, frustrãri, anomalii, deviaţii sexuale şi aşa mai departe.Face parte din viaţa noastrã şi nu putem sã negãm acest aspect. Dacã te uiţi în jur o sã observi cã relaţiile de cuplu dureazã din ce în ce mai puţin. Unii nu sunt impãcaţi cu persoana de lângã ei pentru cã au senzaţia cã nu e cea potrivitã. Nu ştiu ce sã aleagã din multitudinea de femei din jurul lor. Cred cã o sã vedem din ce în ce mai puţini bãtrâni care se plimbã de mânã în parc, familii care au rezistat şi rezistã de zeci de ani, copii care s-au nãscut şi au crescut în familii normale, cu ambii pãrinţi alãturi.O sã ajungem sã rezistãm doar câte doi, trei ani, angajaţi în relaţii de cuplu. Natura umanã nu este încã pregatitã pentru monogamie iar cei care vor suferi foarte mult din pricina acestor probleme de comunicare, aş spune eu, vor fi copiii.
Promovarea sexualitãţii într-un mod lasciv are şi ea repercursiunile ei. De pildã, copii la doisprezece, treisprezece ani, navigheazã fara nici un fel de problemã pe site-uri porno şi nimeni nu poate sau nu vrea sã controleze chestia asta. Internet-ul are pãrţile lui bune şi pãrtile lui mai puţin bune.
– Probabil cã acestea sunt urmele regimului comunist. Suntem într-o perioadã de tranziţie, am evadat ca nişte lei din cuşcã…
Sunt şaptesprezece ani de când am scãpat de comunism. E drept, ne revenim mai greu dar n-ar strica sã ne dãm silinţa şi sã intrãm în rând cu lumea, cu occidentul.
– „Am sã ma íntorc bãrbat” a fost un material foarte contestat la vremea sa. Mulţi l-au catalogat drept o copie dupã modelul Pink Floyd, „The Wall”.
„Am sã mã întorc bãrbat” este un disc foarte bun şi marcheazã o perioadã foarte frumoasã din viaţa mea.Nu neg influenţa celor de la Pink Floyd asupra muzicii noastre şi nu vãd nimic rãu în asta. Dimpotrivã. Pentru cei care considerã cã albumul nostru ar fi fost o copie, pot sã afirm cã vãd lucrurile minimal. L-aş asemãna mai mult
cu „Barry Lyndon” a lui Stanley Kubrick . Materialul nostru prezintã experienţa de armatã a unui soldat care se sinucide în urma unui conflict cu plutonierul. Alan Parker a fãcut un film despre insingurarea unui artist marcat de plecarea tatãlui sãu în razboi şi de-o mamã protectoare. Toate acestea l-au transformat într-un deviat, într-un inadaptat şi-un obsedat sexual. Despre asta-i vorba, nicidecum despre rãzboi aşa cum s-au grãbit unii sã-şi dea cu pãrerea. Prezenţa imaginilor de rãzboi nu fac decât sã întãreascã percepţia asupra personajului.
„Am sã mã întorc bãrbat” se aseamãnã, poate, ca structurã epicã dar povestea capãtã alte forme. Dupã ce am scris cele şaisprezece piese mi-am dat seama cã… discul nu are nici un rost. Când, însã, am gãsit versurile la piesa „Epilog” mesajul s-a conturat foarte bine.
– Pentru a nu lãsa loc interpretãrilor, care a fost mesajul lui Tudor Chirilã prin „Biloxi Blues”?
Cred cã am încercat sã aduc în atenţia celor din jur aspecte pe care le neglijãm deseori. Onoarea, dreptatea, disciplina şi datoria. Restul, se vede pe scenã.
Aura Dajbog

http://www.vlg.sisnet.ro

pozarticolbiloxi.jpg

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;Copilul rebel s-a intors barbat&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s