Taraful de la Clejani, ambasadorul muzicii traditionale

Exclusiv
Taraful de la Clejani, ambasadorul muzicii  tradiţionale
„Nu vreau sã amestec prietenia lui Johnny Depp cu afacerile”
M-am tot gândit la ce cuvinte sã scriu în introducere, încã dinainte de interviu.Când vine vorba de profesionalism, nu sunt multe de spus. Când vine vorba despre Taraful de la Clejani, e suficient sã-i asculţi şi sã le inţelegi mesajul.Cu o sinceritate care poate dezarma orice reporter avid dupã senzaţional,domnul Ioniţã din Clejani vorbeşte deschis despre muzicã, Johnny Depp şi vocea unicã a  soţiei sale, Viorica.
– Taraful din Clejani existã de câteva sute de ani. Ce schimbãri au avut loc, de-a lungul timpului, în ce priveşte mesajul şi calitatea muzicii acestuia ?
Un taraf înseamnã, în primul rând, mai mult de doi lãutari. Şi, normal, cu timpul au avut loc tot felul de schimbãri de componenţã. Aşa cum aţi spus şi dumneavoastrã, Clejanii în sine existã de sute de ani pentru cã noi învãţãm sã cântãm încã de mici, dupã ureche şi generaţiile se schimbã.Eu nu pot sã cânt ca tata cã… vremurile s-au schimbat, lumea cere altceva. Din punctul meu de vedere, noi, Clejanii de acum, am reuşit sã facem performanţã. Am reuşit sã aducem muzica lãutãreascã veche în vizorul tinerilor, le-am cãpãtat atenţia prin show-ul de la Mtv din 2004, cu „Bordeiaş”… când foarte mulţi aveau impresia cã nu suntem români, cã suntem de undeva de-afarã.Am fost susţinuţi pentru acel show de cinci Dj din strãinatate dar şi de Dj Raoul de la noi şi a ieşit ceva senzaţional, nu cã zic eu! De atunci lumea a început sã vadã cu alţi ochi muzica lãutãreascã şi suntem din ce în ce mai cãutaţi nu numai peste hotare ci şi în România.
– Înainte sã apãreţi pe piaţa muzicalã româneascã, muzica lãutãreascã pãrea sã fie un curent… underground, dacã pot sã mã exprim aşa.Aţi reuşit sã o reactualizaţi, cum aţi menţionat şi dumneavoastrã şi sã o promovaţi la un alt nivel. Aţi reuşit astfel sã le redeschideţi românilor… apetitul pentru muzica lãutãreascã ?
Eu m-am întors în România pe la începutul lui 2000 ,când… muzica româneascã nu era cine ştie ce cãutatã şi sunt mândru cã am reuşit sã ne facem cunoscuţi. Am ajuns la un nivel la care cântãm pentru creatori de modã, pentru actori, vedete, oameni obişnuiţi. Toţi ne primesc cu braţele deschise şi ne cheamã la orice fel de show, spectacole unde se ascultã şi muzicã clasicã şi muzica d-asta modernã şi chiar şi în lumea maneliştilor.Da’ noi ne facem treaba aşa cum am învãţat de la pãrinţi, bunici, strãmoşi şi aşa cum o fãceam şi acum zece-douãzeci de ani. În ultimii ani, o avem pe Viorica, o voce extraordinarã, inconfundabilã care raporteazã trecutul la prezent şi prezentul la viitor şi mergem cu plãcere oriunde suntem invitaţi. Pentru noi, orice cântare e un eveniment.
– Cã tot aţi pomenit de manele. Am urmãrit câteva episoade din reality-show-ul pe care îl fãceaţi la Prima tv, în urmã cu aproximativ doi ani de zile şi mi-a rãmas întipãrit în minte un e-mail pe care l-aţi primit de la un tip şi care spunea cã detestã manelele şi cã  detestã Taraful de la Clejani care cântã manele. De ce credeţi cã  oamenii au tendinţa sã  confunde manelele cu muzica lãutãreascã?
A fost un e-mail şi atât. Nu generalizãm pentru cã nu toţi românii cred chestia asta. Crede unul, cred doi. Ãla-i un prost lipsit de culturã muzicalã. Asta-i pãrerea lui! Nu poţi sã confunzi muzica lãutãreascã sã spui cã-i manea. Noi folosim instrumente tradiţionale, folosim instrumente de percuţie tipice,  ţambalul ,pe care în ultima vreme le-am îmbinat şi cu instrumente moderne, chitãri, am colaborat cu dj…
– A fost o vreme când românii se ruşinau de muzica lor tradiţionalã…
Românii nu s-au ruşinat niciodatã de muzica lor. A fost o gaurã de vreo… zece ani, asta dupã ’90 când toata lumea asculta muzica de-afarã. Era normal aşa ceva pentru cã înainte nu prea se auzeau astea  în România, înainte pe vremea lu’ Ceauşescu. Vroiau sã fie americani, ce sã-i faci ?
De asta zic cã noi am apãrut ca o noutate pe piaţã când am scos „Bordeiaş”. Au fost unii care spuneau cã suntem strãini, cã venim din afarã. Şi asta mi-am propus când m-am întors în ţarã, mi-am propus sã scot ceva inedit, sã aduc muzica lãutãreascã mai aproape de tineri, mai aproape de cei care nu cunosc prea multe despre curentul ãsta muzical.
– Am vãzut, de curând, filmul „The man who cried”(n.r.”Omul care plânge”), filmul in care ati jucat alaturi de Johnny Depp si  în care se vorbea foarte mult despre discriminare. Ce pãrere aveţi despre acuzaţiile care se fac cu privire la etnia romã dar şi despre neajunsurile pe care aceştia le creeazã  românilor şi nu numai ?
Noi n-avem treabã cu ei şi nu ne afecteazã în niciun fel ura asta pe care o au românii pentru ţigani. Poate şi pentru cã suntem artişti şi ne simţim iubiţi şi apreciaţi oriunde mergem.Avem muzica noastrã,avem prietenii noştri, trãim într-un mediu frumos ne simţim super bine. Pânã la urmã nici românii nu-s chei de bisericã toţi. Ce, boxeurii ãia care-au furat zilele astea, în Canada erau ţigani ? Nu, erau români! Ce proşti, Doamne, sã furi din magazine…
– Revenind la Johnny Depp… nu mai este-un secret pentru nimeni cã aţi cântat în club-ul sãu privat din Los Angeles şi ca aţi legat o strânsã relaţie de prietenie. Cum priveşte el problema discriminãrii ?
Johnny Depp este un mare mare artist, un superstar. Un om de-o modestie rarã, un om normal cum suntem şi noi.Vedeţi dumneavoastrã, adevãratele vedete nu-s astea care fac fiţe şi figuri, cãrora nu le mai ajungi la nas dupã ce-au scos o melodie sau un film.Pe noi Johnny Depp ne-a invitat la el acasã. Am stat zece zile, am fãcut grãtare cu el, şi cel mai mare compliment pe care a putut sã ni-l facã a fost cã ne-a spus :”Eu sunt de-al vostru, eu sunt ca voi”. El are origini de indian deci tot o minoritate, aşa. Şi cred cã şi faptul cã noi ne-am purtat normal cu el, cã  ne vedeam de poveştile noastre şi nu stãteam mereu pe capul lui sau nu ne purtam fals când venea în preajma noastrã şi vorbeam despre ceva… cred cã şi asta l-a impresionat. Cã tot timpul e în atenţia celorlalţi şi oamenii îl vãd ca pe-o mare vedetã, se poartã ca nişte fani, sunt fani.Lui îi place mult muzica noastrã şi ce facem noi.
– El cântã şi la chitarã. Nu v-aţi gândit la o colaborare ?
Ah, de-aţi şti dumneavoastrã ce program are Johnny Depp! Nu-i vorba cã nu ne-am gãndit dar… el e foarte ocupat, are alte contracte şi-n plus, eu am încercat sã nu sar calul cã… suntem prieteni, nu vreau sã par un profitor. Şi când m-am întors în ţarã, am venit doar cu câteva poze ca sã-mi amintesc eu de momentele alea, aşa cum se întâmplã când te duci în vizitã la cineva drag şi aduci ceva ca amintire. Dar nu i-am propus nimic de genul ãsta. Nu vreau sã amestec prietenia noastrã cu afacerile, cu muzica. Dacã va vrea el vreodatã şi ne va propune el, oricând, dar altfel, nu.
– V-a dãruit un acordeon. Tot din prietenie…
La început am vrut sã îl inchiriez pentru cã se stricase celãlalt. Eram pe platoul de filmare şi aveam nevoie. Dar Johnny a zis cã mi-l face cadou şi e o amintire foarte frumoasã. Am rãmas impresionat.
– Dar la nuntã ? Am aflat tot din presã cã aţi fost invitaţi sã cântaţi la nuntã. Ce repertoriu aţi ales ?
Pai eu le-am povestit şi lui şi Vanessei cum sunt nunţile în România şi de asta am zis cã o sã-i compunem o melodie specialã pentru gãtitul miresei.Şi i-am zis cã la noi nunţile ţin mult, trei zile şi trei nopţi şi a zis cã vrea şi el aşa. Dar în rest, o sã cântãm exact cum cântãm de obicei la orice altã nuntã. Pentru cã, pânã la urmã, de asta ne şi invitã. Cã dacã ar vrea altã muzicã, ar invita numai artişti din America.
– Cã tot am pomenit de nunţi. Pentru cei din segmentul dance care cântã la nunţi, pare sã fie un compromis. Pentru un taraf e ceva normal, însã, deci în cazul dumneavoastrã se exclud. Totuşi, aţi fãcut compromisuri ? E deja o modã, toatã lumea vorbeşte despre compromisuri…
Eu nu cred cã-i un compromis sã cânti la nuntã. Nunta e cel mai important moment din viaţa unui om, nu ? Şi dacã te alege pe tine sã-i cânţi, sã fii alãturi de el, de ce sã refuzi aşa ceva ? Am mai spus-o, pentru noi orice cântare este-un eveniment, indiferent cã e nuntã, cumetrie sau concert pentru oameni de culturã.
Acum nunţile se fac altfel… sunt ca nişte concerte cu orchestrã, cu oameni rafinaţi. Am avut onoarea sã-i cunoaştem şi sã cântãm alãturi de Dan Bitman, de Loredana, chiar şi de fâţe d-astea care cântã pe bandã, nu dau nume…dar facem spectacol. Vocea Vioricãi…
Nu putem sã vorbim despre compromisuri cã noi n-am fãcut aşa ceva. Noi cântãm, nu ne implicãm în certuri, n-avem figuri, nu ne dãm mari cum fac ãştia fiţoşii. Cum sã te uiţi de sus la un om care te cheamã sã te asculte, care te apreciazã, care împarte cu tine un eveniment important din viaţa lui ? Eu nu-i mai înţeleg şi mã bucur cã pe noi succesul nu ne-a schimbat deloc şi cã ne-am pãstrat capul pe umeri.
– Revenind la ideea de compromis, ce-a însemnat pentru dumneavoastrã reality-show-ul de la Prima Tv?
Sincer sã fiu, am ezitat sã semnez  la început… dar dup-aia am semnat contractul şi m-am gândit cã e o ocazie pentru oameni sã ne cunoascã mai bine, sã afle cã nu suntem din afarã, suntem români şi cã suntem nişte oameni obişnuiti care fac tot ce fac cu pasiune, cu plãcere.A fost o experienţã care ne-a ajutat sã fim mai aproape de publicul nostru.
A consemnat Aura Dajbog

http://www.vlg.sisnet.ro

Anunțuri

5 gânduri despre &8222;Taraful de la Clejani, ambasadorul muzicii traditionale&8221;

  1. …intamplator sau nu, cautam un articol despre Johnny Depp, si se pare ca am dat este prietenia acestuia cu Taraful de la clejani. Un subiect destul de interesant, si destul de bine realizat, chiar sunt curios cine a realizat acest interviu, cred ca as putea sa banuesc prenumele jurnalistei „Aura”. Cred ca am sa mai cotrobaiesc putin prin blogul Aurei sa aflu mai multe informatii despre ea si dupa voi continua acest comment,…. nu am aflat prea multe lucruri dar pot spune ca este la inceput de drum si trebuie incurajata, dar si ea trebuie sa aiba putina grija, mai multa modestie cred ca iar prinde bine. Pentru varsta ei cred, in masura in care ma pricep la realizarea unui interviu ca este destul de bun. Poate la blog ar mai trebui realizate cateva modificari, cinestie culoarea intrebarilor sa fie alta ca se cam confunda cu bachgroundul si citirea materialului este anevoiasa, dar in fine ,gusturile nu se dicuta. In legatura cu subiectul abordat numai de bine, trebuie sa fim obiectivi si sa recunoastem ca in comunitatea Rromilor exista si persoane care duc numele Romaniei peste hotare , din pacate cam putine, si mass-media nu promoveaza acest lucru, ci mai degraba stirile de la ora 5, iar dac se continua asa lucrurile se vor inrautati, Chiar in Roamnia se traieste numai pentru bani??? Sper sa vina puternic din urma generatia noua, in toate domeniile si sa schimbe ceva, dar sincer va fi extrem de greu, aceasta generatie treebuei sa fie de 10 ori mai buna fat de alta generatie sa poate schimba ceva. Roamania a ajuns in acest moment oaia neagra a Europei??? Nu, dar ne comportam precum am fi, daca ne-am vandut pana si resursele naturale ale tarii, ce ar putea sa mai faca generatia noua pentru a iesi din acest mare „gol”???. Stop , am luat-o pe aratura, sa revenim la subiectul acestui reportaj, trebuie sa ne promovam valorile si sa realizam o analiza SWOT a Roamniei extrem de riguroasa.
    Sper sa mai am timp sa mai citesc vreun articol al acestei fete pentru ca par interesante, in rest succes in tot ce face si chiar imi pare bine ca am dat peste acest blog.
    Toate bune!!!

    Apreciază

  2. Super tare, pe un blog gaesc un mesaj rasist, si administratorul site-ului se pare ca nu stie sa il stearga. Chiar cred ca ar fi indicat sa stearga cineva acel mesaj, iresponsabil, chiar si noi tinerii trebuie sa agravam acest scandal mediatic, cred ca avem mai multa minte noi, generatia noua

    Apreciază

  3. Movila V dute frate in Congo dute in alta parte ca vad ca a-ti inceput toti sa suferiti de hausuri si de bashini aduse din occident….sunt inca romani care sunt mandri de tara lor si de ceea ce se intampla aici cu muzica si cultura romaneasca. Din punctul meu de vedere u si toti cei care gandesc ca tine sunteti niste pustani care la sc ati invatat numai engleza si atat…..nu stiti nici macar care e cel mai inalt varf muntos din Romania sau intre ce ani a domnit STEFAN CEL MARE si sa nu va mai intreb intre ce an a trait EMINESCU. IMI PLACE TARAFUL DIN CLEJANI SI NU NEAPARAT IN FORMULA ACTUALA PT CA SI IN FORMULA VECHE ERAU DESTUL DE BUNI

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s