Romania, the land of… whatever

Imi iubesc tara, iubesc marea si muntele, iubesc Delta Dunarii si sunt mandra ca m-am nascut si am crescut intr-unul din cele mai pitoresti orase ale Romaniei: Galati. Cu toate astea, nu pot sa nu fiu dezamagita de lipsa de promovarea a locurilor superbe din tara asta, nu pot sa nu remarc serviciile de proasta calitate si preturile imense, practicate de hoteluri, pensiuni, restaurante ori chiar muzee.

Zilele trecute am fost intr-o mica excursie prin Nordul Moldovei. Am revazut locuri pe care nu le-am apreciat niciodata indeajuns. In urma cu aproximativ sapte,opt ani am vizitat pentru prima data aceasta zona si am senzatia ca lucrurile involeaza, din pacate. Serviciile sunt din ce in ce mai proaste, mizerie multa, oameni mai mult sau mai putin primitori, preturi exorbitante si niciun fel de satisfactie! Am vizitat pe rand barajul de la Bicaz, manastirile Neamt, Agapia, Varatec, am ajuns si la Voronet, imi doream enorm sa revad manastirea.

Daca la Agapia , Varatec si Neamt, totul a ramas la fel, aceeasi oameni, acelasi entuziasm, curatenie, ordine, liniste, la Voronet am fost neplacut impresionata de preturile mari percepute la intrare, de starea in care se afla superba manastire si de felul in care se poarta oamenii, in general.

Am vazut foarte multi straini, impresionati de manastire insa scarbiti de preturile afisate. Ba chiar am auzit fara sa vreau remarca unui francez:”Sunt extreme de materialisti oamenii astia. La o manastire nu ar trebui sa platesti ca sa intri. Cine a mai vazut asa ceva?” Nu mai spun de stupidul obicei romanesc de a pune cutia milei in fiecare colt de biserica. La Manastirea Neamtului chiar si in muzeu, pe Sfanta Evanghelie ,era sugerat sa pui bani. Nu mai inteleg nimic! Credeam ca la biserica e singurul loc unde poti scapa de goana unora dupa bani, unicul loc in care incepe sa-ti pese de tine ca om, mai mult decat de tine ca fiinta materiala. La biserica uiti ca n-ai bani, ca nu-ti permiti sa mananci la restaurant ori ca nu-ti permiti pantofii aia Cesare Paciotti de si i-au cumparat prietenii tai cu BMW. Cat de tare m-am inselat! Se pare ca in ziua de astazi, ca sa ajungi la spiritual, tot esti dator cu ceva material.

All the things I could do if I had a little money!

O sa postez si cateva poze cu vesnica mentiune ca nu ma pasioneaza fotografia si ca iPhone-ul meu nu e tocmai aparat foto de fite.

bicaz2bicaz 3Bicaz

Barajul de la Bicaz

agapia

agapia 2

Manastirea Agapia

mamaliga zambareata

Mamaliguta vesela

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;Romania, the land of… whatever&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s